In luna Septembrie a anului 1963 am devenit asistent la Catedra de Electronică şi automatizări, condusă de profesorul Alexandru Rogojan. De câțiva ani buni, colectivele de electronică şi de măsuri electrice aveau deja preocupări legate de sumatoare cu tuburi electronice,de memoriile cu miezuri de ferite pentru calculatoare numerice şi de testarea acestor miezuri înainte de țeserea lor în matricile de memorie.
In primul semestru al anului universitar 1963/64, profesorul Rogojan a reușit să includă în planul de învățământ al anului V al secției de Electromecanică, primul curs de Calculatoare electronice. Evenimentul constituia şi o premieră naţională. La Politehnica din București, un astfel de curs a apărut abia după un an şi faptul a fost stimulat de jena unor profesori de a fi fost întrecuţi de timișoreni.
Profesorul Rogojan s-a ambiționat să concureze şi colectivul de la catedra de Electrotehnică a facultătii noastre, realizatorul calculatorului numeric cu tuburi electronice şi memorie cu tambur magnetic, MECIPT-1, primul de acest gen din ţară, şi care se pregătea să lanseze deja calculatorul cu tranzistoare MECIPT-2. Era şi normal ca un colectiv de electronică să nu se lase mai prejos decât cel de electrotehnică în domeniul calculatoarelor… elctronice.
Drept material didactic, profesorul Rogojan adusese de la Moscova cartea “Principiile calculatoarelor numerice automate”, a profesorului francez Pierre Naslin (Dunod,1960), dar tradusă în limba rusă. Profesorul Rogojan m-a însărcinat pe mine cu traducerea în limba română a primei cărţi disponibile la Timişoara de calculatoare electronice. Norocul meu a fost acela că făcusem la şcoală şi în facultate 7 ani de limba rusă aşa că am demarat rapid lucrarea. Textul a fost scris la maşină iar figurile din curs au fost reproduce pe lame de sticlă ce urmau a fi folosite într-un proiector optic. Lucrările de laborator se bazau pe realizările anterioare ale colectivului în domeniul sumatoarelor şi memoriilor de ferite şi au fost conduse în acel semestru de asistentul de pe atunci Crişan Strugaru.
In luna Februarie a anului 1964 avea loc primul examen la disciplina modernă de calculatoare electronice. Eu, care cunoşteam bine materialul predat, am ţinut consultaţiile zilnice cu studenţii care se obişnuiau mai greu cu noţiunile total noi, apărute. Consultaţiile au fost frecventate de mulţi dintre studenţii secţiei. Profesorul Rogojan, mândru de reusita cursului, a invitat să participle la examen pe directorul R. Paisie de la Ministerul învăţământului. Rezultatele la examen au fost foarte bune.
In Iunie 1964 au fost susţinute primele proiecte de diplomă pe teme de calculatore electronice, conduse de câteva cadre didactice din colectiv. Absolventul Corneliu Toma a avut ca temă “Proiectarea logică a uni sumator pentru calculator numeric” şi a fost apoi reţinut ca asistent. El a preluat în toamna acelui an lucrările de laborator la această disciplină. Incepând din anul universitar 1964/65 mai mulţi dintre noi au condus proiecte de diplomă în noul şi modernul domeniu al calculatoarelor numerice. Temele erau cu predilecţie legate de unităţi aritmetice şi memorii cu miezuri de ferite.
Eu am mai tradus pentru uzul colectivului o serie de cărţi între care “Design of transistorized circuits for digital computers”, de A.I. Pressman, apărută la New-York în 1959. De asemenea, am colaborat cu profesorul Rogojan la realizarea instalaţiei de sortare a miezurilor de ferite cu diametrul de 1 mm şi la proiectarea matricilor de decodificare cu diode. Am făcut parte din cei care s-au înscris la doctorat în calculatoare la profesorul Rogojan, în 1966, imediat după ce dânsul a primit drept de conducere. Am mai tradus din limba rusă câteva cărţi date de profesor doctoranzilor pentru examenele aferente, mai mulţi doctoranzi reușind astfel să-și susţină testele.
Mai deţin unele priorităţi în domeniul calculatoarelor. Astfel, în anul 1971, am propus și conceput primele structuri logice celulare (matrici combinaţionale de celule logice) care generau rapid logaritmul și antiologaritmul binar al numerelor, utile pentru realizarea unei unităţi aritmetice cu virgulă flotantă logaritmică (realizând 8 operaţii aritmetice, teză de doctorat 1975). In 1972 am tradus din limba polonă, pentru uzul catedrei, documentaţia tehnică a unităţii de memorie cu bandă magnetică fabricată în Polonia şi folosită în grupul ţărilor estice. In anul 1973 am reusit, pentru prima dată în Timişoara, să fac o simulare de circuit logic combinaţional complex (29 biţi) la nivel de porţi, în program FORTRAN scris de mine, pe calculatorul FELIX C-256 al Centrului de calcul teritorial.
In 1974, fostul asistent Ionel Munteanu, trecut la IIRUC, doctorand al prof. Rogojan, a reusit o altă premieră: simularea blocurilor de memorie ale calculatorului FELIX C256 pe un calculator IBM 360/40 (de la centrul de calcul al Univ. din Bucureşti) care a condus la depistarea unei strangulări a fluxului de date şi după eliminarea acesteia (cu câteva scheme logice) viteza calculatorului FELIX C256 a fost mărită cu 15-20%.